Înșelătoria taxei pe încălzirea globală începe să iasă în evidență

Potrivit unui nou raport, guvernul britanic creşte impozitele cu aproape jumătate prin aşa-numitele “taxe verzi”, colectate pentru a compensa costurile sociale ale emisiilor de CO2. De asemenea, un sondaj de opinie conex arată că aproximativ două treimi din populaţie consideră că politicieni folosesc ecologia ca pretext pentru a spori taxele.

Studiul relevă faptul că cheltuielile sociale ale emisiilor de CO2 din Marea Britanie s-au ridicat în 2005 la 11,7 miliarde de lire sterline, însă în decursul aceluiaşi an valoarea totală netă a taxelor şi impozitelor de mediu a fost de 21.9 miliarde, ceea ce înseamnă că chiar şi în urmă cu doi ani valoarea taxelor depăşea cu 10,2 miliarde nivelul stabilit pentru a compensa cheltuielile provocate de emisiile de CO2. Conform calculelor efectuate de Alianţă, excedentul este echivalent cu peste 400£ pentru fiecare gospodărie din Marea Britanie.

“Este nevoie de mai multă transparenţă în ceea ce priveşte taxele de mediu suplimentare de vreme ce contribuabili britanici plătesc deja unele dintre cele mai ridicate taxe pe poluare din lume”, a declarat Matthew Elliot, reprezentant al Alianţei Contribuabililor.

De asemenea, raportul arată că principalele “taxe pe poluare” - taxa pe combustibil, taxa de drum, impozitul pe schimbarea climei, taxele de zbor, taxa pe deşeuri, precum şi EU ETS, programul de monitorizare a emisiilor de carbon - prezintă lipsuri considerabile, ceea ce indică faptul că guvernul este mai puţin preocupat de mediul înconjurător, cât este de a inventa tot felul de impozite exorbitante.

În plus, un al doilea studiu efectuat de contabilii firmei de consultanţă financiară Hacker Young vine în sprijinul acestor declaraţii, dezvăluind că Guvernul redistribuie către populaţie doar 2% din sumele colectate prin taxele de mediu.

Specialistul în taxe al companiei, Roy Maugham, afirmă: “Este surprinzător cât de dezechilibrată a fost abordarea Guvernului faţă de taxele de mediu, în decursul ultimilor zece ani.” “În prezent, se ia şi nu se dă nimic în schimb. Dacă guvernanţii ar fi fost cu adevărat preocupaţi de schimbarea climei atunci ar fi dat recompense, şi nu pedepse, pentru reducerea emisiilor de CO2, sub forma unor scutiri de taxe. Într-adevăr acestea nu reprezintă o mină de aur pentru entuziaştii protectori ai Planetei Mamă, iubiţii noștri guvernanţi, care ne vor impozita şi sufletul pentru binele nostru şi al omenirii, în timp ce-şi umplu propriile buzunare.”

Trezoreria a catalogat dezvăluirile studiilor ca fiind “ridicole” aruncând vina pe Alianţa Contribuabililor, amintindu-le că schimbarea climei reprezintă o justificare pentru absolut orice. Un purtător de cuvânt declară: “Condamnând aceste taxe, Alianţa Contribuabililor face un demers periculos din două puncte de vedere - va conduce la reduceri din bugetele serviciilor publice, ale şcolilor şi spitalelor, şi va provoca o cantitate mai mare de emisii de carbon ce va accelera schimbarea climei.”

Între timp, Corin Taylor, director de cercetare al Alianţei Contribuabililor, a reamintit guvernului că taxele de mediu exagerate, departe de a fi o soluţie, sunt principala cauză a reducerii bugetelor alocate serviciilor publice. “Taxele şi impozitele pe mediu pretind costuri substanţiale din partea Serviciului Naţional de Sănătate, printre alţii”, a comentat Taylor.

Lansat în paralel cu studiul efectuat de Alianţa Contribuabililor, un nou sondaj YouGov se adresează unui număr de peste 2.000 de indivizi (dublu decât eşantionul obişnuit), pentru a testa opinia publică cu privire la taxele de mediu.

Întrebaţi fiind care consideră că a fost principala motivaţie pentru impunerea taxelor de mediu, 63% dintre respondenți s-au declarat de acord cu afirmaţia: “Politicienii nu tratează cu seriozitate problema mediului, folosind-o ca pe o scuză de a creşte fiscalitatea”. Doar 20% dintre ei au considerat că “politicieni tratează cu seriozitate problema mediului şi că impun noile taxe pentru a schimba comportamentul oamenilor şi a reduce emisiile de carbon.”

Să nu uităm că aceste studii cuprind date de acum doi ani, deci nu iau în considerare taxele propuse recent, cum este cea pe “emisiile de carbon” care ar determina, conform aşteptărilor Trezoreriei, o creştere impresionantă a preţurilor.

În ultimele luni am văzut propuneri în Marea Britanie și SUA de a impune noi taxe ce ar crește costul petrolului, gazului și chiar a cărbunelui ars, când costul energiei este deja exagerat.

Necesitatea impunerii unei asemenea taxe pe emisiile de carbon a avut un puternic ecou în rândul grupărilor globaliste, precum Comisia Trilaterală sau grupul Bilderberg, ai căror membri sunt - printr-o pură “coincidenţă” - directorii unor mari companii energetice, care au numai de câştigat din creşterile pe termen lung ale preţurilor care ar veni să compenseze scăderea iniţială a cererii determinată de taxa în cauză.

Anterior, am scos în evidenţă faptul că, în vreme ce mulţi dintre ecologişti îşi îndreaptă criticile către companiile de energie şi guvern, tocmai structurile de elită ale acestor mişcări sunt cele care alimentează temerile populaţiei privind încălzirea globală, odată cu propunerile lor pentru noi taxe.

Încălzirea globală serveşte de asemenea ca un convenabil paravan pentru adevăratele probleme ale mediului care vor continua să existe în beneficiul marilor corporaţii şi al dezvoltării ştiinţifice, mergând mână în mână cu măsurile draconice luate de guvern în numele protejării mediului.

Contaminarea militară, deversarea de deşeuri toxice, clonarea experimentală şi distrugerea pădurilor tropicale vor continua să se intensifice în timp ce nouă ni se vor ţine lungi prelegeri despre becuri şi cutii de bere.

Nu este posibil ca oamenilor să li se ceară să plătească o taxă pe emisia de carbon pentru aerul pe care îl respiră!

Între timp, însă, majoritatea lucrărilor ştiinţifice publicate susţin teoria conform căreia activitatea umană reprezintă un factor de influenţă semnificativ asupra climei; o încercare de “compromis”, de vreme ce ONU a numit o comisie pe problema schimbării climei.

Elanul încălzirii globale a propulsat oameni de ştiinţă importanţi care beneficiază de o cantitatea enormă de material de cercetare. Un aflux de lucrări de specialitate a mai redus din teama privind încălzirea globală provocată de oameni.

Ne întrebăm: dacă nu s-a ajuns la un consens în privinţa cauzei, cum se face că acest lucru s-a întâmplat în ceea ce priveşte soluţia? Pentru că guvernele din întreaga lume găsesc o mare satisfacţie în a convinge populaţia că este în pericol şi că nu poate fi salvată decât dacă ele preiau controlul. Globaliştii inventează probleme, iar apoi ne oferă soluţia, însă aceasta nu este altceva decât mai mult control guvernamental, mai multă putere corporatistă, monopol, mai puţină autonomie şi mai puţină libertate a economiei de piaţă.

Marea înşelătorie a taxei pe încălzirea globală se face astfel simţită. Nu mai există timp pentru dezbateri, ne vor spune ei - nu vrem să auzim despre creşterile de temperatură înregistrate în evul mediu sau despre cum temperaturile au scăzut timp de patru decenii, între anii ’40 şi ’80, nu vrem să auzim că troposfera nu prezintă degradări provocate de efectul de seră, nu vrem să auzim despre activitatea solară şi legătura directă dintre aceasta şi schimbarea climei şi nici despre calotele glaciare care reduc nivelul de CO2 odată cu creşterea temperaturii. Sunt bani de facut şi oameni de înşelat!

Ecologiştii fanatici şi elitele avide de putere au preluat controlul asupra încălzirii globale. Înainte de a stoarce efectiv de vlagă civilizaţia modernă industrializată, eliminând sursa de energie a 80% din planetă şi apelând la aprigi tehnici de muşamalizare, este esenţial să înţeleagă de ce dovezile ştiinţifice nu sprijină această teorie a încălzirii globale provocate de om.